Igienă

DOUĂ PROBE PRACTICE

PROBA SCRISĂ

1. Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății, poluarea aerului atmosferic (surse de poluare, natura agenților poluanți, efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor, monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului).
2. Igiena apei: apa potabilă (nevoile de apă ale individului și colectivităților, mod de acoperire, surse de apă, aprecierea calității surselor; compoziția minerală și relația cu sănătatea; poluarea chimică și microbiologică a apei potabile, efectele asupra sănătății, boli transmise prin apă, epidemiile hidrice; criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafață și subterane: riscuri pentru sănătate și criterii de calitate, autopurificarea apei, criterii de calitate; îndepărtarea apelor uzate: riscuri pentru sănătate date de îndepărtarea incorectă a apelor uzate, evaluarea riscurilor.
3. Igiena solului: relația între sol și sănătatea umană; endemiile biogeochimice; poluarea chimică și biologică a solului, efectele asupra stării de sănătate.
4. Deșeurile solide și periculoase: surse, clasificări, compoziție fizică, chimică și biologică; riscuri pentru sănătate generate de îndepărtarea incorectă a deșeurilor solide și periculoase.
5. Regimul biocidelor. Legislația în vigoare.
6. Igiena habitatului. Așezările urbane: efectele asupra sănătății date de urbanizare; spațiul locuit și relația cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului locuit, efectele asupra sănătății generate de condițiile de locuit și facilitățile sanitare, poluarea aerului interior, evitarea suprasolicitării fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului interior, iluminatul natural și artificial, zgomotul), prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor.
7. Igiena radiațiilor: radiații neionizante (radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete), surse, relații cu sănătatea umană, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive asupra sănătății; radiații ionizante: iradierea naturală și natural modificată tehnologic, efectele asupra sănătății, iradierea antropică, surse de radiații ionizante, metode de evaluare a expunerii și de monitorizare a contaminării mediului, efectele asupra sănătății (mecanism de acțiune, efecte stocastice și deterministice); măsuri de prevenire și combatere a expunerii umane.
8. Trebuințele nutritive ale omului: necesarul de energie; necesarul de proteine (compoziția și clasificarea proteinelor, rol în nutriție, necesarul de proteine și aminoacizi pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare de proteine); necesarul de lipide (compoziția și clasificarea lipidelor, rol în nutriție, necesarul de lipide și acizi grași pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de lipide); necesarul de glucide (compoziția și clasificarea glucidelor, rol în nutriție, necesarul de glucide digerabile și nedigerabile pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de glucide).
9. Necesarul de elemente minerale – bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier, cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) – pentru fiecare dintre micro- și macroelemente se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
10. Necesarul de vitamine: vitamine liposolubile (A, D, E, K) și hidrosolubile (vitamina B1, B2, B6, B12, PP, acid folic, acid pantotenic, biotina, ubichinona, vitamina C, vitamina P); alte substanțe cu efecte vitaminomimetice (inozitol, acid lipoic, acid orotic, acid pangamic) – pentru fiecare dintre vitamine se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
11. Valoarea nutritivă și igiena alimentelor. Gruparea alimentelor în funcție de proveniență și de valoarea nutritivă din ouă; derivate cerealiere și leguminoase uscate; legume, fructe și preparate din legume și fructe; grăsimi alimentare; produse zaharoase; băuturi nealcoolice; băuturi alcoolice – pentru fiecare grupă de alimente se vor prezenta: modul de obținere și formele sub care se comercializează și se consumă; compoziția și valoarea nutritivă; cantități recomandate pentru diferite categorii de populație; efecte nutriționale și digestive ale consumului neadecvat – insuficient sau exagerat.
12. Condiții de igienă ce trebuiesc respectate în producerea, depozitarea, transportul, comercializarea și consumul produselor alimentare, maladii microbiene, virotice și parazitare transmise prin alimentele respective.
13. Riscuri de contaminare chimică cu poluanți și aditivi în comercializarea și consumul produselor alimentare, măsurile de profilaxie.
14. Principii și metode de conservare a alimentelor: mecanisme și condiții de alterare și insalubrizare a alimentelor; conservarea alimentelor prin folosirea temperaturilor ridicate (pasteurizare, fierbere, coacere, prăjire, sterilizare) și a temperaturilor scăzute (refrigerare, congelare); conservarea prin reducerea cantității de apă: uscare, deshidratare; conservarea prin acidifiere, sărare, zaharare, afumare; conservarea prin folosirea de substanțe chimice; conservarea prin folosirea radiațiilor ionizante.
15. Aditivi alimentari, clasificare: conservanți (antiseptici, antibiotici, antioxidanți), organoleptizanți (coloranți, aromatizanți, emulsionanți, stabilizatori, agenți de îngroșare, îndulcitori sintetici, etc.); efecte asupra alimentelor și consumatorilor.
16. Poluarea chimică a alimentelor: clasificarea poluanților chimici; reziduuri de pesticide; metale cu potențial nociv: plumb, mercur, cadmiu, cupru, nichel, staniu, zinc, aluminiu, crom; micotoxine; nitrozamine; hidrocarburi policiclice aromatice; azotați, azotiți; elemente radioactive și alți poluanți chimici: monomeri din mase plastice, antibiotice, medicamente de uz veterinar, biostimulatori. Pentru fiecare grupă de substanțe chimice se vor prezenta: sursele și modalitățile de poluare, efecte asupra consumatorilor (toxice, cancerigene, teratogene, alergice).
17. Toxiinfecțiile alimentare. Toxiinfecțiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl. botulinum și Cl. Perfringens), Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse și modalități de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; măsuri de profilaxie.
18. Igiena unităților cu profil alimentar: unități de producție, depozitare, desfacere, consum public și colectiv.
19. Boli de nutriție. Etiopatogenia bolilor de nutriție: boli prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza și complicațiile sale, diabetul zaharat, hiperuricemiile, guta, litiaza biliară.
20. Boli carențiale: hipovitaminoze (scorbut, pelagra, beri-beri, carența în vitamina A, carența în vitamina D), carența în elemente minerale, malnutriția calorico-proteică, anemii nutriționale.
21. Evaluarea clinică și nutrițională - Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică - starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
22. Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
23. Caracteristici generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor și tinerilor. Modificările în timp ale dezvoltării fizice și psihice umane. Aprecierea creșterii și dezvoltării copiilor și tinerilor la nivelul asistenței primare. Dinamica dezvoltării neuropsihice la copii și tineri, caracteristicile și etapele acestui proces. Legile creșterii și dezvoltării.
24. Factori ai mediului intern care influențează dezvoltarea copiilor, factori ai organismului matern, factori genetici, endocrini, metabolici, sistemul nervos.
25. Criterii de evaluare a dezvoltării copiilor și tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a organismului aflat în perioada de evoluție. Criterii pentru examinarea psihologică a copiilor și adolescenților. Stabilirea diagnosticului dezvoltării fizice și neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare.
26. Igiena copiilor de vârstă mică (0-3 ani). Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor 0-3 ani. Alimentația în perioada primului an de viață în relația cu dezvoltarea fizică și neuropsihică a copilului. Principii de organizare a regimului zilnic al copiilor de 0-3 ani. Construirea, amenajarea și funcționarea creșelor. Structura și conținutul regimului educativ în creșă, elaborarea deprinderilor, jocul ca proces de învățare.
27. Igiena copilului preșcolar. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor preșcolari. Supravegherea alimentației copilului în grădinițe. Igiena procesului instructiv-educativ în grădinițe. Igiena grădiniței de copii: construcție, amenajare, circuite funcționale. Principii de organizare a regimului zilnic și a educației fizice în colectivitățile de preșcolari.
28. Igiena copiilor de vârstă școlară. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a școlarilor. Problematica instruirii și educării copilului cu handicapuri (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect). Copilul cu posibilități superioare, problematica instruirii și educării lui. Factorii și bazele neurodinamice ale învățării. Învățarea și reușita școlară. Norme pentru durata activității școlare (durata pregătirii lecțiilor de acasă, durata lecțiilor în clasă), norme pentru durata odihnei.
29. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară, aspecte ale patologiei specifice adolescentului. Tulburările de comportament, absenteismul și demisia școlară la adolescenți. Probleme medicale ale orientării școlare și profesionale.
30. Igiena instituțiilor școlare și universitare. Noțiuni de ergonomie școlară.
31. Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta sănătatea; pericol și risc: definiții, tipuri de pericole și riscuri pentru sănătate; pericole chimice: clasificare, căi de expunere, metabolizarea și soarta în organism, căi de eliminare, tipuri de efecte pe sănătate; pericole fizice: clasificare, zgomot și vibrații, radiații ionizante, radiații neionizante, ambianță termică; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor și societății, grupuri vulnerabile, accidente de trafic, accidente casnice și recreaționale; pericole psihosociale și comportamentale: clasificare, efecte asupra sănătății.
32. Principii și metode utilizate în evaluarea riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului: evaluarea calitativă și cantitativă a riscului); metode epidemiologice și biostatistice (concepte de bază, proiectarea și implementarea studiilor, analiza cantitativă a datelor); toxicologie și metode de laborator (principii generale de toxicologie; absorbția, distribuția, excreția și biotransformarea; efecte cancerigene, genetice și legate de dezvoltare; efecte toxice pe organe sau sisteme; efectele principalilor agenți toxici; toxicologia mediului).
33. Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, prevenirea și ținerea sub control a expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanților la procesul de luarea deciziilor.
34. Comunicarea riscului: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
35. Demografie: statica populației, mișcarea mecanică și naturală a populației, metode de standardizare, metode lexis, tabele de mortalitate, ani potențiali de viață pierduți.
36. Elaborarea, implementarea și evaluarea programelor de sănătate: identificarea nevoilor, stabilirea priorităților, fixarea scopurilor, obiectivelor generale și specifice, determinarea strategiilor, determinarea activităților și resurselor, implementarea programelor de sănătate, evaluarea programelor de sănătate.
37. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale. Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate prezenței vectorilor.
38. Igiena mâinilor - măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.
39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență.
40. Bolile profesionale: definiție, criterii de diagnostic, anamneza profesională, metode de prevenire a bolilor profesionale. Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii, pași. Starea de sănătate a populației angajate: factorii care o influențează, factorii de risc profesional. Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare. Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare.
41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale - Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta. Lepra. Treponematoze tropicale. Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga, Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg, Febra de Lassa, Amibiaza, Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza.
42. Etiologia, diagnosticul pozitiv și diferențial în bolile infecțioase. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare, Infecții cardio-vasculare, ale sistemului nervos, infecții cutanate și ale părților moi, Infecții ale sistemului limfatic, Diarei acute infecțioase, Infecții intraabdominale, Hepatite virale acute și cronice. Infecții ale tractului urinar, Infecții osteo-articulare, Infecții cu transmitere sexuală. Boli eruptive virale. Infecții cu virusuri herpetice. Gripa. Infecția urliană. Difteria. Tusea convulsivă. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. Febra tifoidă și paratifoidă. Dizenteria bacteriană. Holera. Trichineloza. Botulism. Antrax. Tetanos. Gangrena gazoasă. Bruceloza. Listerioza. Tularemia. Pasteureloze. Erlichioze. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
    1. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q). Erizipeloid Rosenbach. Boala ghearelor de pisică. Febra mușcăturii de șobolan. Infecția cu HIV. Infecții în sarcină și lehuzie. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe. Medicina de călătorie. Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).

PRIMA PROBĂ PRACTICĂ

Se interpretează și se discută rezultatele de pe buletinele de analiză pentru:

1. Aer atmosferic
2. Apă potabilă
3. Sol
4. Poluarea sonoră
5. Audiometrie
6. Ambianță termică
7. Iluminatul natural și artificial
8. Radioactivitatea naturală și natural modificată tehnologic
9. Radiații ultraviolete
10. Vicierea aerului
11. Calitatea nutritivă a alimentelor din diferite grupe
12. Contaminarea chimică a alimentelor
13. Contaminarea microbiologică a alimentelor
14. Aditivi alimentari
15. Dezvoltarea somatică a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice și fiziometrice
16. Nisip din locul de joacă al grădiniței
17. Fișa creșei
18. Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră.
19. Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.
20. Probe microbiologice de pe mâinile și echipamentul de protecție al personalului din spital.

A DOUA PROBĂ PRACTICĂ

1. Ancheta epidemiologică în epidemia hidrică și toxiinfecția alimentară.
2. Elaborarea unui program de sănătate într-o colectivitate dată.
3. Proiectarea unui studiu epidemiologic descriptiv.
4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apă, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic și microbiologic.
5. Metodologia de supraveghere sanitară a calității apei potabile.
6. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu apa de băut.
7. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu poluarea aerului atmosferic.
8. Metodologia de supraveghere a unei unități de alimentație publică și/sau colectivă.
9. Calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, aprecierea stării de nutriție.
10. Organizarea și interpretarea unei anchete alimentare într-o colectivitate.
11. Aprecierea dezvoltării somatice a unei colectivități de copii.
12. Organizarea triajului epidemiologic și interpretarea rezultatelor.
13. Controlul condițiilor igienico-sanitare într-o instituție pentru copii sau tineri.
14. Evaluarea unui program de instruire și educație a școlarilor.
15. Elaborarea unui plan de autocontrol pentru mediul spitalicesc.
16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementează amenajarea și funcționarea unui spital din punct de vedere al condițiilor de igienă.
17. Descrieți metodele de evaluare a eficienței programului de igiena mâinilor.
18. Care sunt momentele în care trebuie asigurată igiena mâinilor în cadrul asistenței medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei.

BIBLIOGRAFIE

1. Moldoveanu A.M. (coord.), Nițescu M., Lupulescu D., Pantea-Stoian A.M., Nedelescu M., Chirică A., Pătrașcu D., Munteanu A.M. Igiena. Editura Universitară „Carol Davila” București, 2018, ISBN: 978-606-011-023-1
2. Martin Ștefan Adrian, Martin-Hadmaș Roxana, Tarcea Monica - Ghid de Nutriție comunitară, Edit. University Press Târgu Mureș, 2021, ISBN 978-973-169-737-6
3. Popa M. (coord.), Lotrean L., Sirbu D., Curșeu D., Năsui B., Ciuciuc N., Roșioară A. Igiena copilului și adolescentului, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, 2025, ISBN 978-606-075-337-7
4. Legislație în vigoare (cu modificări și completări), specifică specialității:
5. Ordin MS nr. 1.761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare și controlul eficienței acestuia;
6. Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide;
7. Ordin MS nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare:
8. Ordin MS nr. 1.456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor;
9. Ordin MS nr. 2.508/4.493/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind asigurarea asistenței medicale a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și studenților din instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos;
10. Ordin MS nr. 976/1998, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor;
11. Regulament UE Nr. 852/2004 privind Normele generale pentru igiena produselor alimentare;
12. Regulament UE Nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare
13. Ordin MS nr. 1.226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale; Ordin MS nr. 119/2014 MS pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;
14. Ordonanța nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman;
15. HG nr. 971/2023 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile;
16. Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
17. Standarde SR EN ISO pentru determinare: ambianță termică, iluminat, zgomot, aeromicrofloră, teste de sanitație, calitate alimente

Notă: cărțile se găsesc la editurile Universităților de Medicină și Farmacie respective.

Ultima actualizare pe platformă: 20 iulie 2026. Pentru cele mai recente modificări, consultă întotdeauna sursa oficială de pe site-ul Ministerului Sănătății.