Sari la conținut

Microbiologie medicală

0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Buiuc D, Tratat de microbiologie clinică, ed. 3, Ed. Medicală, 2017
0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Costache C, Parazitologie şi Micologie, Ed. Iuliu Haţieganu, 2018
0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Emanoil Ceaușu, vol. 1, ed. Medicală, 2018
0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Emanoil Ceaușu, vol. 2, ed. Medicală, 2020
0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Emanoil Ceaușu, vol. 3, ed. Medicală, 2024
0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Ghid prevenire & limitare fenomen rezistență la antimicrobiene (AMR)
0 Grile
0 Flashcarduri
0 Rezumate
Dorești să testezi platforma?
Ai acces la mii de grile, flashcard-uri, rezumate și mindmap-uri dedicate specialității tale.
Începe acum

Bibliografie examen

Tematica pentru examenul scris

  1. Management de laborator
    1. Normele de funcţionare a laboratoarelor/compartimentelor de microbiologie.
    2. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de microbiologie. Rolul laboratorului de microbiologie în situații de epidemii, urgențe internaționale. Rolul laboratorului în sistemul de alertă rapidă.
    3. Sistemul de management al calităţii. (Controlul intern și extern al calității. Interpretarea rezultatelor și comunicarea cu clinicianul. Raportarea și validarea rezultatelor).
    4. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul/compartimentul de microbiologie.
  2. Bacteriologie generală
    1. Structura bacteriei și funcții ale elementelor structurale, cu rol în patogenie. Caracteristici comparative între celulele procariote şi eucariote.
    2. Morfologie bacteriană. Forma şi dispunerea bacteriilor.
    3. Creşterea şi nutriţia bacteriană: necesităţi nutritive, factorii care influenţează creşterea; medii de cultură; creşterea bacteriană şi caracterele de cultură. Metabolismul bacterian: fermentaţia şi respiraţia.
    4. Genetica bacteriană: organizarea materialului genetic la bacterii, funcții, ereditatea și variabilitatea genetică; replicarea, transcrierea și traducerea mesajului genetic. Mecanisme ale variabilității genetice. Bacteriofagul.
    5. Efectul factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor.
    6. Sterilizarea şi dezinfecţia – definire; factorii care influenţează distrugerea microorganismelor.
    7. Metode de sterilizare, tipuri, aplicaţii, metode de control al eficienţei.
    8. Dezinfectanti şi antiseptice, aplicaţii, metode de control al eficienţei.
    9. Antibiotice şi chimoterapice: utilizări, clasificare, mecanisme de acţiune, proprietăți farmacocintice și farmacodinamice.
    10. Mecanismele de rezistenţă la antimicrobiene.
    11. Interacţiunea gazdă-parazit.
    12. Rolul florei microbiene în patogeneză şi apărarea împotriva bolilor infecţioase.
    13. Patogeneza procesului infecţios.
    14. Factori bacterieni de patogenitate şi virulenţă (definire, rezistenţa la fagocitoză, structuri de suprafaţă implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime şi toxine).
    15. Factorii de rezistenţă ai gazdei (barierele fizice, clearance, substanţe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamaţia, răspunsul imun).
    16. Căi de transmitere a microorganismelor patogene.
    17. Profilaxia infecțiilor bacteriene, tipuri de vaccinuri.
    18. Principiile terapiei antimicrobiene.
  3. Biologie moleculară
    1. Cerințe specifice laboratorului de diagnostic molecular.
    2. Extracția acizilor nucleici.
    3. Reacția de polimerizare în lanț (PCR) – variante și aplicații clinice.
    4. Hibridizarea acizilor nucleici – variante și aplicații clinice.
    5. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP); Electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE).
    6. Secvențierea ADN prin diferite metode.
    7. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.
    8. Tehnici de analiză a proteinelor: identificarea proteinelor prin spectrometria de masă.
  4. Imunologie
    1. Organizarea și funcțiile sistemului imunitar: anatomia și funcțiile organelor și țesuturilor limfoide, celulele care intervin în răspunsul imun – caractere unice de identificare, roluri, selecție pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.
    2. Mecanismele imunității: imunitate înnăscută și dobândită, complexul major de histocompatibilitate (MHC) – structură și funcție, antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare, alergenele – structură, epitopi; imunitatea mediată prin limfocitele T și imunitatea mediată prin limfocitele B – receptori, citokine, interacțiuni celulare, imunoglobulinele M, G, A, E – structură, funcții; complexele imune și mecanisme de clearance; alte mecanisme imunologice – celule natural killer, celule killer activate de limfocite, bazofile activate. 33. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
    3. Modularea răspunsului imun: citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere; inflamația și modularea ei – mediatori preformați și neoformați, celule efectoare în inflamație (mastocite și eozinofile: structură, funcții, mediatori).
    4. Imunitatea non-imunologică și imunologică a mucoaselor.
    5. Reacții de hipersensibilitate de tip I, II, III și IV.
  5. Bacteriologie specială
    1. Genul Staphylococcus – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
    2. Genurile Streptococcus, Enterococcus şi alţi coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
    3. Bacili Gram-pozitivi aerobi – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
      • Bacili nesporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium;
      • Bacili nesporulaţi catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella;
      • Bacili sporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Bacillus.
    4. Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
    5. Cocobacili Gram-negativi cu creştere dificilă: Genurile Haemophilus, Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Bartonella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
    6. Ordinul Enterobacterales - caractere generale, clasificare, structură antigenică şi virulenţă, semnificaţie clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
      • Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter;
      • Patogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale de E. coli, Plesiomonas shigelloides.
    7. Genurile Vibrio, Aeromonas, Campylobacter şi Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
    8. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
    9. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneză, semnificaţie clinică, diagnosticul de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene:
      • Bacili Gram-pozitivi sporulați – Genul Clostridium și Clostridioides difficile;
      • Anaerobi endogeni.
    10. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
    11. Genurile Chlamydia, Chlamydophila, Rickettsia, Coxiella – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice.
    12. Genurile Mycoplasma şi Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice.
    13. Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice.
    14. Biofilmul.
    15. Agenţi microbieni utilizaţi în scop bioterorist.
  6. Parazitologie generală
    1. Concepte fundamentale în Parazitologia medicală: Interacțiunea parazit-gazdă; Efectele paraziților asupra gazdei.
    2. Clasificarea Parazitologiei medicale: Caractere generale ale paraziților de importanță medicală (reproducere, cicluri de viață/ontogenie parazitară): Protozoare, Helminți, Artropode
    3. Imunitatea in bolile parazitare: antigene parazitare, răspunsul imun al gazdei (imunitatea naturală/dobândită, mecanisme de evaziune imună).
    4. Principii de chimioterapie antiparazitară; Rezistența la antiparazitare (inclusiv extinsa XRP)
    5. Parazitologia ecologică si parazitoze în expansiune: influența modificărilor climatice asupra răspândirii paraziților și vectorilor, rolul rețelelor de laborator în alerte si supraveghere sanatate publică
  7. Parazitologie specială
    1. Amibe : patogene Entamoeba histolytica, alte amibe intestinale conditionat-patogene (Entamoeba coli, Endolimax nana, Iodamoeba buetschlii) si amibe libere : Naegleria fowleri, Acanthamoeba spp.
    2. Flagelate patogene cavitare: Giardia lamblia, Dientamoeba fragilis, Trichomonas vaginalis/tenax/intestinalis
    3. Flagelate tisulare: Leishmania cutanate (Leishmania tropica/major/aethiopica), mucocutanate (Complex Leishmania (L) Mexicana, Complex Leishmania (Viannia) brasiliensis), viscerale (Leishmania donovani/infantum/chagasi); Trypanosoma brucei (africană), Trypanosoma cruzi (americană)
    4. Sporozoare: digestive (Cryptosporidium spp, Cystoisospora belli, Cyclospora cayetanensis, Microsporidia spp); tisulare Plasmodium spp (vivax, ovale, malariae, falciparum, knowlesi), Babesia spp, Toxoplasma gondii
    5. Transfugi : Blastocystis hominis, Pneumocystis spp
    6. Distomieni: hepato-biliari (Fasciola spp, Opistorchis/Clonorchis spp), intestinali (Fasciolopsis buski), pulmonari (Paragonimus westermani), circulatori (Schistosoma spp) 63. Cestode: Taenia solim, Taenia saginata, Hymenolepis nana/diminuta, Diphylobothrium latum, Dipyllidium caninum, Echinococcus granulosus/multilocularis
    7. Nematode : intestinale (Ascaris lumbricoides, Viermi cu cîrlig, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis, Strongyloides stercoralis); tisulare (Toxocara spp, Ancylostoma caninum, Filarii (Wuchereria bancrofti, Brugia malayi, Onchocerca volvulus, Loa loa, Dracunculus medinensis, Dirofilaria repens/immitis); Trichinella spiralis
    8. Ectoparaziți: Arachnidae: Sarcoptes scabiae, Ixodidae ; Insecta: Anoplura-Pediculidae
  8. Micologie
    1. Fungi de importanţă medicală – caractere generale, taxonomie.
    2. Principalii fungi implicaţi în patologia umană: genurile Candida, Cryptococcus, Malassezia, Aspergillus, Penicillium, Mucorales, Pneumocystis, Fusarium.
    3. Alţi agenţi ai micozelor cutanate: genurile Trichophyton, Microsporum, Epidermophyton.
    4. Alţi agenţi ai micozelor sistemice: genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides.
    5. Clasificare antifungicelor. Principii terapeutice ale infectiilor fungice, spectrul de activitate al antifungicelor. Mecanisme de rezistență la antifungice.
  9. Virusologie generală
    1. Structura virusurilor și funcțiile componentelor acestora. Ciclul replicativ viral. Strategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă şi ARNss cu polaritate pozitivă.
    2. Particularități ale imunității în viroze. Interferoni: mecanisme de acţiune şi efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunităţii dobândite. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.
    3. Patogenia infecţiei virale. Infecţii acute vs infecţii persistente.
    4. Vaccinuri virale. Modalităţi de obţinere. Avantaje şi dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obţinere a vaccinurilor.
    5. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecţii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecţii virale cu transmitere sexuală. Infecţii virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecţii virale cutanate, Infecţii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze.
  10. Virusologie specială
    1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferenţe tulpini sălbatice - tulpini atenuate - tulpini derivate din vaccin.
    2. Gastroenterite virale. Agenţi etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, metode de prevenţie - vaccinare antirotavirusuri. 78. Arbovirusuri. Flavi; Toga şi Bunyaviridae. Clasificare agenţi etiologici. Structură, patogenie, principii de diagnostic.
    3. Rhabdoviridae. Structură, particularităţi replicative, patogenie, principii de diagnostic, vaccinarea antirabică.
    4. Orthomixoviridae. Structură şi particularităţi replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift şi drift antigenic - tulpini pandemice şi tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară.
    5. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularităţi replicative. Principii de diagnostic. Virusul respirator sinciţial. Tratament şi profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie – vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potenţial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra. 82. Retroviridae. Clasificare. Structură, particularităţi replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae-HTLV. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene.
    6. Virusul imunodeficienței umane dobândite - HIV. Structură. Particularităţi în replicarea HIV. Celule ţintă - Receptori şi coreceptori. Factori virali şi celulari ce influenţează replicarea. Căi de transmitere şi grupe de risc. Patogenie. Evoluţia şi monitorizarea infecţiei HIV/SIDA. Principalele clase de antiretrovirale - Mecanism de acţiune. Mecanisme ale rezistenţei la antiretrovirale. Prevenţia transmiterii materno-fetale. Modalităţi de profilaxie preexpunere. Vindecare funcţională a infecţiei HIV.
    7. Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA şi VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic. Metode de profilaxie - vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.
    8. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală: VHB, VHD, VHC. Structură, particularităţi replicative, patogenie, principii de diagnostic. Metode de profilaxie şi tratament - vaccinare anti VHB. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Antivirale active pe VHB - mecanism de actiune, rezistență. Antivirale active pe VHC (inhibitori de protează NS3/NS4A; inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a - mecanism de acțiune, rezistență. Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluţiei şi tratamentului hepatitelor cronice.
    9. Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 şi 2, VZV. Betaherpesvirinae: CMV; HHV6. HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularităţi ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latenţă. Infecţii congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri - mecanism de acţiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.
    10. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecţia litică versus infecţia persistentă. Mecanisme implicate în oncogeneza indusă de HPV. Vaccinuri HPV.
    11. Virusuri emergente. Filovirusuri;Virusurile Ebola şi Marburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya. Noi coronavirusuri umane: SARS CoV / MERS CoV / SARS CoV-2 (nCoV-2019.). Bornavirusuri neurotrope.
    12. Virusuri şi cancere. Proto-oncogene, gene supresoare ale tumorilor, oncogene virale. Mecanismele oncogenezei în infecțiile cu retrovirusuri oncogene, gamaherpesvirusuri, papilomavirusuri, VHB și VHC.
  11. Boli infecțioase
    1. Noțiuni de bază privind infecțiile: infecție și colonizare; infecție asociată asistenţei medicale sau comunitară; infecție endogenă sau exogenă.
    2. Antibiotice, antivirale, antifungice.
    3. Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie și în terapie.
    4. Limitarea rezistenței microbiene – intervenții eficiente.
    5. Urgențe în bolile infecțioase: sepsis și șoc septic.
  12. Epidemiologie
    1. Procesul epidemiologic - factorii determinanţi și factorii secundari care contribuie la apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional, formele de manifestare.
    2. Supravegherea epidemiologică. 97. Investigația epidemiologică. 98. Vaccinoprevenția - recomandări generale și specifice privind vaccinările, indicații, beneficii, riscuri, administrare, reacţii adverse postvaccinale, contraindicaţii şi precauţii, înregistrare şi raportare. 99. Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală / scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa).
    3. Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM):
      1. Introducere; Importanță, date generale;
      2. Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare;
      3. Mecanisme de transmitere a agenților patogeni în unitățile sanitare/procesul epidemiologic;
      4. Controlul mediului de spital;
      5. Programul de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM.

Bibliografie

  1. Buiuc D., Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ediția a III-a, București, Editura medicală, 2017.
  2. Ghid pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Microbiologie, Granturile SEE și Norvegiene, 2023 https://www.srm.ro/media/2024/12/1ghid-microbiologie.pdf
  3. Ceaușu E: Tratat de boli infecțioase vol.1 (2018), vol 2 (2020), vol 3 (2024), Editura Medicală
  4. Costache C, Colosi AI. Parazitologie şi Micologie, Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca, 2018
  5. The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing (EUCAST). Antimicrobial Susceptibility testing- www.eucast.org

Bibliografie optionala internationala

  1. Talaro, K. P., & Chess, B. (2023). Foundations in Microbiology (12th ed.). McGraw Hill
  2. Karen C. Carroll (Editor), Michael A. Pfaller (Editor) Manual of Clinical Microbiology, 4 Volume Set (ASMBooks) 13th Edition, 2023

Tematica pentru examenul practic

  1. Bacteriologie
    1. Recoltarea şi procesarea probelor biologice: principii, transport și conservare, procesarea și asigurarea calității probelor biologice.
    2. Examenul microscopic: realizarea frotiurilor, colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie, microscopie, interpretarea frotiurilor, controlul calității.
    3. Caracterele de cultură – utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelor: morfologia coloniilor pe medii solide și caractere diferențiale, creșterea bacteriilor în medii lichide; corelații între tipul de creștere și patogenitate la bacterii, controlul calității.
    4. Identificarea biochimică a bacteriilor: teste de fermentație, utilizarea aminoacizilor, alte teste de identificare biochimică; utilizarea mediilor multi-test, testelor rapide și sistemelor automate de identificare, controlul calității.
    5. Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobiene: selectarea agenților antimicrobieni pentru testare, metode clasice și metode automate de testare a sensibilității la antibiotice, interpretarea rezultatelor, detectarea principalelor mecanisme de rezistență prin metode fenotipice și moleculare, controlul calității.
    6. Metode de microbiologie moleculară: metode de extracţie manuală și automată a ADN- ului din diferite probe clinice, metode de extracție a ARN-ului din diferite probe clinice, tehnica end point PCR, tehnica real-time PCR, tehnica reverse transcription PCR, tehnica hibridizării, electroforeza ADN în gel de agaroză, tehnici de secvențiere, testare sindromică multiplex.
    7. Reacţii antigen-anticorp – principiile testelor imunologice: reacţii de precipitare, reacţii de aglutinare, reacţii de neutralizare, reacţii imuno-enzimatice, alte reacţii cu componente marcate; interpretarea rezultatelor și controlul calității.
    8. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.
    9. Măsurarea proteinelor de fază acută.
    10. Citometrie în flux – principiul metodei și aplicații în investigarea statusului imunitar.
    11. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale pielii, mucoaselor și țesuturilor moi.
    12. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului gastrointestinal.
    13. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale sistemului nervos central.
    14. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului urinar.
    15. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului genital și infecțiilor cu transmitere sexuală.
    16. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIV pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici.
    17. Diagnosticul de laborator în bacteriemie și sepsis.
    18. Detectarea și interpretarea stării de purtător de bacterii multirezistente la antibiotice.
    19. Investigarea cu laboratorul a unui focar de IAAM. Controlul bacteriologic al suprafețelor, aerului și apei.
    20. Analiza datelor de rezistență. Reguli de întocmire a antibiogramelor cumulative.
  2. Parazitologie
    1. Examenul parazitologic al materiilor fecale: examen macroscopic, examenul coproparazitologic direct între lamă şi lamelă, în ser fiziologic şi Lugol; examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis-Hung, Ritchie modificata (formol-acetatethyl); tehnici speciale:, coprocultura pe cărbune si agar Koga, amprenta anală, coloraţia Ziehl – Neelsen modif. Hendricson; tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali marcaţi. 22. Examenul parazitologic al sângelui: tehnica frotiului, tehnica picăturii groase, tehnica millipore/nucleopore.
    2. Examenul parazitologic al sputei și secreției bronho-traheale: coloraţia Giemsa, coloraţia cu albastru de toluidină, colorația Grocott, tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
    3. Diagnosticul parazitologic si imunologic în parazitoze tisulare: coloraţia Giemsa, cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN, teste serologice imunoenzimatice si imunocromatografice.
    4. Diagnosticul parazitologic în sarcină (materno-fetal): izolarea parazitului din produsele patologice (sânge, LCR), teste serologice imunoenzimatice şi imunofluorescenţă indirectă, Western Blot, teste moleculare tip PCR, teste pentru depistarea antigenelor circulante TESA/ES cu anticorpi monoclonali marcaţi, xenodiagnostic. 26. Examenul parazitologic al secreţiei vaginale, secreţiei uretrale, secreţiei prostatice, sedimentului urinar, tehnici de cultivare (Diamond, PouchTv).
    5. Examenul parazitologic în infecții ale sistemului nervos central: examen microscopic direct si pe frotiu colorat Giemsa, tehnici de cultivare a amoebelor, identificarea antigenelor parazitare in LCR, diagnosticul molecular PCR.
  3. Micologie
    1. Prelevarea, manipularea şi transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate şi secreţii, aspirat traheobronşic, urină.
    2. Coloraţii, examen microscopic.
    3. Metode de izolare.
    4. Identificarea fungilor prin metode conventionale (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice şi metabolice) și moderne (sisteme automatizate, MALDI-TOF tehnici de biologie moleculară).
    5. Markeri serologici ai infecțiilor fungice sistemice.
    6. Testarea sensibilității la antifungice.
  4. Virusologie
    1. Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivităţii virale.
    2. Diagnostic de laborator în infecţii virale respiratorii. Teste rapide - utilitate și limite. Izolare și identificare virusuri gripale, paragripale, virus respirator sinciţial, adenovirusuri. Caracterizarea moleculară a tulpinilor de virusuri gripale.
    3. Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale (rotavirusuri, calicivirusuri, adenovirusuri, astrovirusuri).
    4. Diagnosticul de laborator al virozelor eruptive. Izolare și identificare virusuri herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster), virusul rujeolos, virusul rubeolos.
    5. Diagnosticul de laborator în meningite și encefalite virale. Izolare și identificare enterovirusuri (virusuri Polio; virusuri Coxsackie; v. ECHO) - virus neutralizare; tehnica tabelei de șah. Identificare infecții cu virus urlian; virus rujeolos; virusuri herpetice, arbovirusuri.
    6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale cu transmitere sexuală (herpesvirusuri, papilomavirusuri).
    7. Diagnosticul de laborator în infecţiile virale cu transmitere materno-fetală (virusul rubeolos, virusul citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen).
    8. Diagnosticul de laborator al infecțiilor acute și cronice cu virusuri hepatitice. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic în hepatitele cronice B și C.
    9. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) Detecţia infecţiei la nou născuţii din mame seropozitive. Monitorizarea tratamentului antiretroviral. Determinarea și interpretarea rezistenţei la antiretrovirale.
    10. Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie iniţial necunoscută.
    11. Precauții universale în epidemii cu risc epidemiologic major: echipamente de protecție, măsuri de siguranță în timpul recoltării și prelucrării produselor patologice. Rolul laboratorului în sistemul de alertă rapidă.
  5. Boli infecțioase
    1. Utilizarea antibioticelor:
      1. utilizarea empirică, ţintită şi profilactică a antibioticelor;
      2. antibiotic stewardship;
      3. semnificaţia clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibiotice;
      4. supravegherea rezistenţei la antibiotice şi colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic.
  6. Epidemiologie
    1. Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiţii, reprezentare grafică, interpretare, utilitate):
      1. rate, rapoarte, proporţii;
      2. alegerea metodei de reprezentare grafică.
    2. Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicale:
      1. precauțiuni standard, precauții de izolare;
      2. echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare);
      3. elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecţie.
    3. Investigarea unui focar de IAAM apărut în spital.

*ATENȚIE: Din cauza riscului crescut de expunere la aerosoli trebuie aplicate măsuri stricte de prevenire și control a infecției.