Microbiologie medicală

valabilă începând din sesiunea octombrie 2026

Tematica pentru examenul scris

Bacteriologie generală

1. Structura bacteriei și funcții ale elementelor structurale, cu rol în patogenie. Caracteristici comparative între celulele procariote și eucariote.
2. Morfologie bacteriană. Forma și dispunerea bacteriilor.
3. Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii care influențează creșterea; medii de cultură; creșterea bacteriană și caracterele de cultură. Metabolismul bacterian: fermentația și respirația.
4. Genetica bacteriană: organizarea materialului genetic la bacterii, funcții, ereditatea și variabilitatea genetică; replicarea, transcrierea și traducerea mesajului genetic. Mecanisme ale variabilității genetice. Bacteriofagul.
5. Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor.
6. Sterilizarea și dezinfecția – definire; factorii care influențează distrugerea microorganismelor.
7. Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței.
8. Dezinfectanți și antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței.
9. Antibiotice și chimioterapice: utilizări, clasificare, mecanisme de acțiune, proprietăți farmacocinetice și farmacodinamice.
10. Mecanismele de rezistență la antimicrobiene.
11. Interacțiunea gazdă-parazit.
12. Microbiomul: definiție, rol în patogenia bolilor infecțioase și în apărarea anti-infecțioasă
13. Patogeneza procesului infecțios.
14. Factori bacterieni de patogenitate și virulență (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine).
15. Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, clearance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun).
16. Căi de transmitere a microorganismelor implicate în infecții umane
17. Profilaxia infecțiilor bacteriene, tipuri de vaccinuri.
18. Principiile terapiei antimicrobiene.
    1. Biologie moleculară
19. Cerințe specifice laboratorului de diagnostic molecular.
20. Extracția acizilor nucleici.
21. Reacția de polimerizare în lanț (PCR) – variante și aplicații clinice.
22. Tehnici de analiză a proteinelor
    1. Bacteriologie specială
23. Genul Staphylococcus – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
24. Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
25. Bacili Gram-pozitivi aerobi – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
    1. Bacili nesporulați catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium; Listeria monocytogenes
    2. Bacili sporulați catalazo-pozitivi: Genul Bacillus.
26. Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella – caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
27. Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene. Bacterii implicate în zoonoze: Pasteurella, Brucella, Bartonella, Francisella - boli determinate, posibilități diagnostice;
28. Ordinul Enterobacterales - caractere generale, clasificare, structură antigenică și virulență, semnificație clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
    1. ◦ Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Citrobacter;
    2. ◦ Patogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale de E. coli,
29. Genurile Vibrio, Aeromonas, Campylobacter și Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
30. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
31. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneză, semnificație clinică, diagnosticul de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
    1. ◦ Bacili Gram-pozitivi sporulați – Genul Clostridium și Clostridioides difficile;
    2. ◦ Anaerobi endogeni.
32. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
33. Genurile Chlamydia, Mycoplasma și Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice.
34. Mycobacterium tuberculosis - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice.
35. Biofilmul- etapele formării acestuia și implicația în patogenia infecțiilor.
    1. Parazitologie generală
36. Concepte fundamentale în Parazitologia medicală: Interacțiunea parazit-gazdă; Efectele paraziților asupra gazdei.
37. Caractere generale ale paraziților de importanță medicală (reproducere, cicluri de viață/ontogenie parazitară): Protozoare, Helminți, Artropode
38. Principii de chimioterapie antiparazitară; Rezistența la antiparazitare
    1. Parazitologie specială
39. Amibe: patogene Entamoeba histolytica, alte amibe intestinale condiționat-patogene (Entamoeba coli) și amibe libere: Naegleria fowleri, Acanthamoeba spp.
40. Flagelate patogene cavitare: Giardia lamblia, Dientamoeba fragilis, Trichomonas vaginalis
41. Flagelate tisulare: Leishmania, specii cu tropism pentru: tegument, (Leishmania tropica/major/aethiopica), viscerale (Leishmania donovani/infantum/chagasi); Trypanosoma brucei (africană), Trypanosoma cruzi (americană)
42. Sporozoare: digestive (Cryptosporidium spp, Cystoisospora belli, Cyclospora cayetanensis); tisulare Plasmodium spp (vivax, ovale, malariae, falciparum, knowlesi), Babesia spp, Toxoplasma gondii
43. Transfungi : Blastocystis hominis
44. Distomieni: hepato-biliari (Fasciola spp), pulmonari (Paragonimus westermani), circulatori (Schistosoma spp)
45. Cestode: Taenia solium, Taenia saginata, Hymenolepis nana/diminuta, Diphylobothrium latum, Dipyllidium caninum, Echinococcus granulosus/multilocularis
46. Nematode: intestinale (Ascaris lumbricoides, Viermi cu cîrlig, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis, Strongyloides stercoralis); tisulare (Toxocara spp, Ancylostoma caninum, Filarii - caractere generale ; Trichinella spiralis
47. Ectoparaziți: Sarcoptes scabiei, Ixodidae; Demodex spp, Anoplura-Pediculidae ,
    1. Micologie
48. Fungi de importanță medicală – caractere generale, taxonomie.
49. Principalii fungi implicați în patologia umană: genurile Candida, Cryptococcus, Malassezia, Aspergillus, Penicillium, Mucorales, Pneumocystis, Fusarium, Microsporidia spp.
50. Alți agenți ai micozelor cutanate: genurile Trichophyton, Microsporum, Epidermophyton.
51. Alți agenți ai micozelor sistemice: genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides.
52. Clasificare antifungicelor. Principii terapeutice ale infectiilor fungice, spectrul de activitate al antifungicelor. Mecanisme de rezistență la antifungice.
    1. Virusologie generală
53. Structura virusurilor. Ciclul replicativ viral. Strategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă și ARNss cu polaritate pozitivă.
54. Particularități ale imunității în viroze. Imunitate înăscută: Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.
55. Patogenia infecției virale. Infecții acute vs infecții persistente.
56. Vaccinuri virale. Modalități de obținere. Avantajele și dezavantajele vaccinurilor inactivate și vaccinurilor vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor (proteine virale recombinante, vaccinuri ARNm, vaccinuri bazate pe vectori virali).
    1. Virusologie specială
57. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice - tulpini atenuate - tulpini derivate din vaccin.
58. Gastroenterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, metode de prevenție - vaccinare antirotavirusuri.78. Arbovirusuri. Clasificare agenți etiologici. Structură, patogenie, principii de diagnostic. Virusul West Nile.
59. Rhabdoviridae. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, vaccinarea antirabică.
60. Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic - tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe virusuri gripale. Gripa aviară.
61. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic. Virusul respirator sincițial. Tratament și profilaxie - vaccinuri anti VRS, anticorpi monoclonali utilizați pentru prevenția bolii la grupe de risc. Vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie – vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potențial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra.
62. Coronavirusuri umane inalt patogene: SARS CoV / MERS CoV / SARS CoV-2 . Replicarea SARS CoV-2. Antivirale active pe SARS CoV-2- mecanism de actiune. Vaccinuri anti SARs CoV-2- principalele platforme vaccinale, eficacitate, sigurantă
63. Retroviridae. Virusul imunodeficienței umane dobândite - HIV. Structură. Particularități în replicarea HIV. Celule țintă - Receptori și coreceptori. Factori virali și celulari ce influențează replicarea. Căi de transmitere și grupe de risc. Patogenie. Evoluția și monitorizarea infecției HIV/SIDA. Principalele clase de antiretrovirale - Mecanism de acțiune. Mecanisme ale rezistenței la antiretrovirale. Prevenția transmiterii materno-fetale. Modalități de profilaxie preexpunere.
64. Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic. Metode de profilaxie - vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.
65. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală: VHB, VHD, VHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic. Metode de profilaxie și tratament – vaccinare anti Hepatita B. Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluției și tratamentului hepatitelor cronice. Principalele mecanisme implicate în cronicizarea indusă de VHB și VHC. Antivirale active pe VHB - mecanism de acțiune, Antivirale active pe VHC- mecanism de acțiune.
66. Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV. Betaherpesvirinae: CMV; HHV6. HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecția congenitală CMV. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri - mecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.
67. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecția litică versus infecția persistentă. Mecanisme implicate în oncogeneza indusă de HPV. Vaccinuri HPV.
68. Virusuri emergente. Filovirusuri;Virusurile Ebola și Marburg, Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya.
69. Virusuri și cancere. Proto-oncogene, gene supresoare ale tumorilor, oncogene virale. Mecanismele oncogenezei în infecțiile cu retrovirusuri oncogene (HTLV), gamaherpesvirusuri (EBV, HHV8), papilomavirusuri umane (HPV), virusurile hepatitice VHB și VHC.

Tematica pentru examenul practic

Bacteriologie

1. Recoltarea și procesarea probelor biologice: principii, transport și conservare, procesarea și asigurarea calității probelor biologice.
2. Examenul microscopic: realizarea frotiurilor, colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie, microscopie, interpretarea frotiurilor, controlul calității.
3. Caracterele de cultură – utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelor:
   1. morfologia coloniilor pe medii solide și caractere diferențiale, creșterea bacteriilor în medii lichide; corelații între tipul de creștere și patogenitate la bacterii, controlul calității.
4. Identificarea biochimică a bacteriilor: teste de fermentație, utilizarea aminoacizilor, alte teste de identificare biochimică; utilizarea mediilor multi-test, testelor rapide și sistemelor automate de identificare, controlul calității.
5. Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobiene: selectarea agenților antimicrobieni pentru testare, metode clasice și metode automate de testare a sensibilității la antibiotice, interpretarea rezultatelor, detectarea principalelor mecanisme de rezistență prin metode fenotipice și moleculare, controlul calității.
6. Metode de microbiologie moleculară: metode de extracție manuală și automată a ADN- ului din diferite probe clinice, metode de extracție a ARN-ului din diferite probe clinice, tehnica endpoint PCR, tehnica real-time PCR, tehnica reverse transcription PCR, tehnica hibridizării, electroforeza ADN în gel de agaroză, tehnici de secvențiere, testare sindromică multiplex.
7. Reacții antigen-anticorp – principiile testelor imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, reacții de neutralizare, reacții imuno-enzimatice, alte reacții cu componente marcate; interpretarea rezultatelor și controlul calității.
8. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale pielii, mucoaselor și țesuturilor moi.
9. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului gastrointestinal.
10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale sistemului nervos central.
11. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului urinar.
12. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului genital și infecțiilor cu transmitere sexuală.
13. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIV pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici.
14. Diagnosticul de laborator în bacteriemie și sepsis.
15. Diagnosticul de laborator al infecțiilor bacteriene ale tractului respirator superior, respectiv, inferior.
16. Detectarea și interpretarea stării de purtător de bacterii multirezistente la antibiotice.
17. Investigarea cu laboratorul a unui focar de IAAM. Controlul bacteriologic al suprafețelor, aerului și apei.
18. Analiza datelor de rezistență. Reguli de întocmire a antibiogramelor cumulative.
    1. Parazitologie
19. Examenul parazitologic al materiilor fecale: examen macroscopic, examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol; examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis-Hung, Ritchie modificata (formol-acetatethyl);amprenta anală, colorația Ziehl – Neelsen modif. Hendricson; tehnici pentru depistarea copro-antigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați.
20. Examenul parazitologic al sângelui: tehnica frotiului, tehnica picăturii groase
21. Examenul parazitologic al sputei și secreției bronho-traheale: colorația Giemsa, colorația cu albastru de toluidină, tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
22. Diagnosticul parazitologic și imunologic în parazitoze tisulare: colorația Giemsa, , teste serologice imunoenzimatice și imunocromatografice.
23. Diagnosticul parazitologic în sarcină (materno-fetal): izolarea parazitului din produsele patologice (sânge, LCR), teste serologice imunoenzimatice și imunofluorescență indirectă, Western Blot, teste moleculare tip PCR, teste pentru depistarea antigenelor circulante TESA/ES cu anticorpi monoclonali marcați, xenodiagnostic.
24. Examenul parazitologic al secreției vaginale, secreției uretrale, secreției prostatice, sedimentului urinar.
25. Examenul parazitologic în infecții ale sistemului nervos central: examen microscopic direct și pe frotiu colorat Giemsa, tehnici de cultivare a amoebelor, identificarea antigenelor parazitare în LCR, diagnosticul molecular PCR.
    1. Micologie
26. Prelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină.
27. Colorații, examen microscopic.
28. Metode de izolare.
29. Identificarea fungilor prin metode conventionale (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice și metabolice) și moderne (sisteme automatizate, MALDI-TOF tehnici de biologie moleculară).
30. Markeri serologici ai infecțiilor fungice sistemice.
31. Testarea sensibilității la antifungice.
    1. Virusologie
32. Diagnostic de laborator în infecții virale respiratorii. Teste rapide - utilitate și limite. Izolare și identificare virusuri gripale, paragripale, virus respirator sincițial,. Caracterizarea moleculară a tulpinilor de virusuri gripale.
33. Diagnosticul de laborator al virozelor eruptive. Izolare și identificare virusuri herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster), virusul rujeolos, virusul rubeolos.
34. Diagnosticul de laborator în meningite și encefalite virale. Izolare și identificare enterovirusuri (virusuri Polio; virusuri Coxsackie; v. ECHO) - virus neutralizare
35. Diagnosticul de laborator al principalelor infecții virale cu transmitere sexuală (herpesvirusuri, papilomavirusuri).
36. Diagnosticul de laborator în infecțiile virale cu transmitere materno-fetală (virusul rubeolos, virusul citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen).
37. Diagnosticul de laborator al infecțiilor acute și cronice cu virusuri hepatitice. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic în hepatitele cronice B și C.
38. Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) Detecția infecției la nou-născuții din mame seropozitive. Monitorizarea tratamentului antiretroviral. Determinarea și interpretarea rezistenței la antiretrovirale.
    1. Boli infecțioase
39. Utilizarea antibioticelor:
    1. utilizarea empirică, țintită și profilactică a antibioticelor;
    2. antibiotic stewardship;
    3. semnificația clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibiotice;
    4. supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic.

Bibliografie pentru examenul de specialitate- Microbiologie Medicală

1. Buiuc D., Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ediția a III-a, București, Editura medicală, 2017.
2. Ghid pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Microbiologie, Granturile SEE și Norvegiene, 2023 https://www.srm.ro/media/2024/12/1ghid-microbiologie.pdf
3. Bălășoiu M. Microbiologie medicală. Craiova, Editura Medicală Universitară, 2020.
4. Cernescu C. Virusologie medicală. București, Editura Medicală, 2012
5. Ceaușu E: Tratat de boli infecțioase vol.1 (2018), vol 2 (2020), vol 3 (2024), Editura Medicală
6. Costache C, Colosi AI. Parazitologie și Micologie, Editura Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj Napoca, 2018
7. The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing (EUCAST). Antimicrobial Susceptibility testing- www.eucast.org

Ultima actualizare pe platformă: 20 iulie 2026. Pentru cele mai recente modificări, consultă întotdeauna sursa oficială de pe site-ul Ministerului Sănătății.