TEMATICA pentru examenul de medic specialist - MICROBIOLOGIE MEDICALĂ

Tematica pentru examenul scris

Management de laborator

1. Normele de funcţionare a laboratoarelor/compartimentelor de microbiologie.
2. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de microbiologie. Rolul laboratorului de microbiologie în situații de epidemii, urgențe internaționale. Rolul laboratorului în sistemul de alertă rapidă.
3. Sistemul de management al calităţii. (Controlul intern și extern al calităţii. Interpretarea rezultatelor și comunicarea cu clinicianul. Raportarea și validarea rezultatelor).
4. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul/compartimentul de microbiologie.

Bacteriologie generală

1. Structura bacteriei și funcții ale elementelor structurale, cu rol în patogenie. Caracteristici comparative între celulele procariote şi eucariote.
2. Morfologie bacteriană. Forma şi dispunerea bacteriilor.
3. Creşterea şi nutriţia bacteriană: necesităţi nutritive, factorii care influenţează creşterea; medii de cultură; creşterea bacteriană şi caracterele de cultură. Metabolismul bacterian: fermentaţia şi respiraţia.
4. Genetica bacteriană: organizarea materialului genetic la bacterii, funcții, ereditatea și variabilitatea genetică; replicarea, transcrierea și traducerea mesajului genetic. Mecanisme ale variabilității genetice. Bacteriofagul.
5. Efectul factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor.
6. Sterilizarea şi dezinfecţia – definire; factorii care influenţează distrugerea microorganismelor.
7. Metode de sterilizare, tipuri, aplicaţii, metode de control al eficienţei.
8. Dezinfectanti şi antiseptice, aplicaţii, metode de control al eficienţei.
9. Antibiotice şi chimoterapice: utilizări, clasificare, mecanisme de acţiune, proprietăți farmacocintice și farmacodinamice.
10. Mecanismele de rezistenţă la antimicrobiene.
11. Interacţiunea gazdă-parazit.
12. Rolul florei microbiene în patogeneză şi apărarea împotriva bolilor infecţioase.
13. Patogeneza procesului infecţios.
14. Factorii bacterieni de patogenitate şi virulenţă (definire, rezistenţa la fagocitoză, structuri de suprafaţă implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime şi toxine).
15. Factorii de rezistenţă ai gazdei (barierele fizice, clearance, substanţe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamaţia, răspunsul imun).
16. Căi de transmitere a microorganismelor patogene.
17. Profilaxia infecţiilor bacteriene, tipuri de vaccinuri.
18. Principiile terapiei antimicrobiene.

Biologie moleculară

1. Cerințe specifice laboratorului de diagnostic molecular.
2. Extracția acizilor nucleici.
3. Reacția de polimerizare în lanţ (PCR) – variante și aplicaţii clinice.
4. Hibridizarea acizilor nucleici – variante și aplicaţii clinice.
5. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP); electroforeză în gel în câmp pulsaţilor (PFGE).
6. Secvenţierea ADN prin diferite metode.
7. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.
8. Tehnici de analiză a proteinelor: identificarea proteinelor prin spectrometria de masă.

Imunologie

1. Organizarea și funcțiile sistemului imunitar: anatomia și funcțiile organelor și țesuturilor limfoide, celulele care intervin în răspunsul imun – caractere unice de identificare, roluri, selecție pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.
2. Mecanismele imunității: imunitate înnăscută și dobândită, complexul major de histocompatibilitate (MHC) – structură și funcție, antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare, alergenele – structură, epitopi; imunitatea mediată prin limfocitele T și imunitatea mediată prin limfocitele B – receptori, citokine, interacțiuni celulare, imunoglobulinele M, G, A, E – structură, funcții; complexele imune și mecanisme de clearance; alte mecanisme imunologice – celule natural killer, celule killer activate de limfocite, bazofile activate. 33. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
3. Modularea răspunsului imun: citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere; inflamația și modularea ei – mediatori preformați și neoformați, celule efectoare în inflamație (mastocite și eozinofile: structură, funcții, mediatori).
4. Imunitatea non-imunologică și imunologică a mucoaselor.
5. Reacţii de hipersensibilitate de tip I, II, III şi IV.

Bacteriologie specială

1. Genul Staphylococcus – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
2. Genurile Streptococcus, Enterococcus şi alţi coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
3. Bacili Gram-pozitivi aerobi – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
   • Bacili nesporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium;
   • Bacili nesporulaţi catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella;
   • Bacili sporulaţi catalazo-pozitivi: Genul Bacillus.
4. Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella – caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene.
5. Cocobacili Gram-negativi cu creştere dificilă: Genurile Haemophilus, Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Bartonella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
6. Ordinul Enterobacterales - caractere generale, clasificare, structură antigenică şi virulenţă, semnificaţie clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene:
   • Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter;
   • Patogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale de E. coli, Plesiomonas shigelloides.
7. Genurile Vibrio, Aeromonas, Campylobacter şi Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
8. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene.
9. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneză, semnificaţie clinică, diagnosticul de laborator, testarea sensibilităţii la antimicrobiene:
   • Bacili Gram-pozitivi sporulați – Genul Clostridium și Clostridioides difficile;
   • Anaerobi endogeni.
10. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificaţie clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
11. Genurile Chlamydia, Chlamydophila, Rickettsia, Coxiella – caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice.
12. Genurile Mycoplasma şi Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice.
13. Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice.
14. Biofilmul.
15. Agenţi microbieni utilizaţi în scop bioterorist.

Parazitologie generală

1. Concepte fundamentale în Parazitologia medicală: Interacțiunea parazit-gazdă; Efectele paraziților asupra gazdei.
2. Clasificarea Parazitologiei medicale: Caractere generale ale paraziților de importanță medicală (reproducere, cicluri de viață/ontogenie parazitară): Protozoare, Helminți, Artropode
3. Imunitatea în bolile parazitare: antigene parazitare, răspunsul imun al gazdei (imunitatea naturală/dobândită, mecanisme de evaziune imună).
4. Principii de chimioterapie antiparazitară; Rezistența la antiparazitare (inclusive extinsa XRP)
5. Parazitologia ecologică si parazitoze în expansiune: influența modificărilor climatice asupra răspândirii paraziților și vectorilor, rolul rețelelor de laborator în alerte si supraveghere sanatate publică

Parazitologie specială

1. Amibe : patogene Entamoeba histolytica, alte amibe intestinale conditionat-patogene (Entamoeba coli, Endolimax nana, Iodamoeba buetschlii) si amibe libere : Naegleria fowleri, Acanthamoeba spp.
2. Flagelate patogene cavitare: Giardia lamblia, Dientamoeba fragilis, Trichomonas vaginalis/tenax/intestinalis
3. Flagelate tisulare: Leishmania cutanate (Leishmania tropica/major/aethiopica), mucocutanate (Complex Leishmania (L) Mexicana, Complex Leishmania (Viannia) brasiliensis), viscerale (Leishmania donovani/infantum/chagasi); Trypanosoma brucei (africană), Trypanosoma cruzi (americană)
4. Sporozoare: digestive (Cryptosporidium spp, Cystoisospora belli, Cyclospora cayetanensis, Microsporidia spp); tisulare Plasmodium spp (vivax, ovale, malariae, falciparum, knowlesi), Babesia spp, Toxoplasma gondii
5. Transfugi : Blastocystis hominis, Pneumocystis spp
6. Distomieni: hepato-biliari (Fasciola spp, Opistorchis/Clonorchis spp), intestinali

(Fasciolopsis buski), pulmonari (Paragonimus westermani), circulatori (Schistosoma spp)

1. Nematode : intestinale (Ascaris lumbricoides, Viermi cu cîrlig, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis, Strongyloides stercoralis); tisulare (Toxocara spp, Ancylostoma caninum, Filarii (Wuchereria bancrofti, Brugia malayi, Onchocerca volvulus, Loa loa,

Dracunculus medinensis, Dirofilaria repens/immitis); Trichinella spiralis

1. Ectoparaziți: Arachnidae: Sarcoptes scabiae, Ixodidae; Insecta: Anoplura-Pediculidae

Micologie

1. Prelevarea, manipularea şi transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate şi secreţii, aspirat traheobronşic, urină.
2. Colorații, examen microscopic.
3. Metode de izolare.
4. Identificarea fungilor prin metode conventionale (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice şi metabolice) și moderne (sisteme automatizate, MALDI-TOF tehnici de biologie moleculară).
5. Markeri serologici ai infecțiilor fungice sistemice.
6. Testarea sensibilității la antifungice.

Virusologie

1. Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect cito­patic. Titrarea infectivităţii virale.
2. Diagnostic de laborator în infecţii virale respiratorii. Teste rapide - utilitate și limite. Izolare și identificare virusuri gripale, paragripale, virus respirator sinciţial, adenovirusuri. Caracterizarea moleculară a tulpinilor de virusuri gripale.
3. Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale (rotavirusuri, calicivirusuri, adenovirusuri, astrovirusuri).
4. Diagnosticul de laborator al virozelor eruptive. Izolare și identificare virusuri herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster), virusul rujeolos, virusul rubeolos.
5. Diagnosticul de laborator în meningite și encefalite virale. Izolare și identificare enterovirusuri (virusuri Polio; virusuri Coxsackie; v. ECHO) - virus neutralizare; tehnica tabelei de șah. Identificare infecții cu virus urlian; virus rujeolos; virusuri herpetice, arbovirusuri.
6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale cu transmitere sexuală (herpesvirusuri, papilomavirusuri).
7. Diagnosticul de laborator în infecţiile virale cu transmitere materno-fetală (virusul rubeolos, virusul citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen).
8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor acute și cronice cu virusuri hepatitice. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic în hepatitele cronice B și C.
9. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) Detecţia infecţiei la nou născuţii din mame seropozitive. Monitorizarea tratamentului antiretroviral. Determinarea și interpretarea rezistenţei la antiretrovirale.
10. Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie iniţial necunoscută.
11. Precauții universale în epidemii cu risc epidemiologic major: echipamente de protecție, măsuri de siguranță în timpul recoltării și prelucrării produselor patologice. Rolul laboratorului în sistemul de alertă rapidă.

Boli infecțioase

1. Utilizarea antibioticelor:
   1. utilizarea empirică, ţintită şi profilactică a antibioticelor;
   2. antibiotic stewardship;
   3. semnificaţia clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibiotice;
   4. supravegherea rezistenței la antibiotice şi colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic.

Epidemiologie

1. Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiţii, reprezentare grafică, interpretare, utilitate):
2. Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicale:
   1. precauțiuni standard, precauții de izolare;
   2. echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare);
   3. elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecţie.
3. Investigarea unui focar de IAAM apărut în spital.

*ATENȚIE: Din cauza riscului crescut de expunere la aerosoli trebuie aplicate măsuri stricte de prevenire și control a infecției.